Fie că e noapte, fie că e zi, Iași rămâne la fel de atrăgător

Și da, am revizitat Iașul a treia oară! Mă întrebați dacă mi s-a părut totul deja mult prea familiar sau dacă nu mai aveam chef să revăd aceleași locuri? Dimpotrivă, nu mă puteam sătura de acea iarbă verde, nu puteam să mă opresc din admirat frumusețea Palatului Culturii, un adevărat simbol al acestui oraș. Nu puteam să nu admir în continuare acei oameni liberi, zâmbitori și dornici să-și petreacă o altă zi de sâmbătă frumos.

IMG_3664

Surprinsă în flagrant… De fapt ceea ce contează, e iarba verde, despre care vă ziceam!

Data aceasta am avut ocazia să fim spectatorii unui mic concert. Nu am ideea ce sărbătoare a fost, de fapt, sau poate nu a fost nici o sărbătoare. Dacă știe cineva dintre cei care îmi citiți acum rândurile de cuvinte, vă rog să mă informați și pe mine (vorba unei colege: măcar să nu mor proastă).

În ce consta acea mică manifestație? Așezați-vă cât mai confortabil și urmăriți-mi cuvintele. Dansuri grecești: Oo, da, preferatele mele! Aș fi dorit și eu să mă infiltrez printre acei dansatori și să dansez așa cum îmi dorea sufletul, fără pauze, fără ezitări, fără inhibiții. Apoi au urmat dansurile ucrainene. Băieți și fete îmbrăcați corespunzător, în haine tradiționale, desigur, au roit pe acea scenă mică, iar lumea dintr-odată s-a înmulțit. A urmat încântarea sufletelor noastre cu diferite voci ale diferitor persoane care au reușit să ne fascineze. De ce zic asta ? Erau niște fetițe lângă noi care fredonau și ele cum puteau mai bine niște cântece rusești.

IMG_3677IMG_3701IMG_3702

Sfârșitul micului spectacol nu-l cunosc, pentru că am vrut să mai vizitez și alte locuri din jur și mi se făcuse foame. Astfel am dedicat câteva minute unor poze în fața unui havuz, și alte câteva minute le-am oferit cu toată inima delectării stomăcelului nostru. Am mâncat pui dulce, nu, nu e preferatul meu!

Această prezentare necesită JavaScript.

Următoarele ore le-am dedicat admirării de pe iarbă și nu doar a împrejurimilor din alte colțuri și de la alte înălțimi. Am învățat și eu câteva șmecherii despre cum se fac niște poze corect, fiind instruită de fotograful care probabil s-a minunat de neatenția cu care sunt înzestrată.

Această prezentare necesită JavaScript.

În acest weekend pot să zic că am colindat Iașul. Am reușit să văd o parte din ceea ce turiștii nu au de unde să cunoască doar trecând prin el. Am continuat să mă minunez și să nu-mi vină să cred că Iașul e cel pe care îl pipăi cu picioarele mele…

IMG_3757

Litera R e mai Rebelă ))

IMG_3801IMG_3814IMG_3818IMG_3821IMG_3823IMG_3824

Noaptea am cutreierat iarăși Iașul. După primele noastre încercări de a găsi un club unde să ne putem distra, în sfârșit am descoperit unul, care se afla în subsol. Clubul de care vă zic e Underground. Acolo persoanele nu doar dansau, dar parcă dădeau viață muzicii. Era multă veselie, multă adrenalină și multă energie.

IMG_3865

Mă întrebați dacă oamenii ăia erau amețiți de băutură? După atâta dans nebun, fiecare doză de alcool s-a evaporat fără urmă. Mi-a plăcut faptul că lumea într-adevăr se distrează. Se bucurau de timpul liber și nu analizau dintr-o parte vestimentația pe care și-au aruncat-o pe ei în acea noapte.

Aș vrea să trăiesc aici ? Da, cu siguranță! Sunt sigură dacă nu am acei fluturi din stomac care îmi încețoșează vederea? Nu, nu sunt sigură! Sunt sigură doar de ceva: Iașul m-a fascinat și ziua, dar și noaptea. Nu cunosc prea mulți oameni, asta e altceva. Dar pentru frumusețea sa, liniștea, lipsa de griji și libertatea pe care le remarci, aflându-te în poziția de spectator, merită să-ți dedici câteva ore, zile, luni sau chiar câțiva ani din viață pentru a-l onora cu prezența ta.

Această prezentare necesită JavaScript.

Muțumesc fotografului pentru aceste poze frumoase.

Cu drag,
Georgiana

Anunțuri

Iașul – orașul care cucerește inimi

Sunt orașe al căror exterior te înnebunește și-ți fură inima de la prima vedere…

Recent (21.05.16) am revizitat Iașul, orașul de care m-am îndrăgostit a doua oară.  Și probabil dacă l-aș vizita a treia oară, m-aș îndrăgosti înmiit.

Iașul m-a făcut să mă îndrăgostesc de arhitectura orașului, de senzația aia : „Uite acesta e orașul în care aș vrea să trăiesc.”

Nu știu ce m-a făcut să mă îndrăgostesc mai mult, obiectivele turistice extrase parcă din poveste sau atmosfera specială care mă înconjura?

De obicei când vizitez un oraș străin, mă simt o intrusă, aici însă m-am simțit aproape acasă. Senzația aia de liniște sufletească când stai pe iarba verde de lângă Palatul de Cultură, havuzul cu acea apă cristalină care curgea lin, oamenii detașați, liberi, fericiți, dornici de a se bucura de unica viață care le este oferită.

În Iași și timpul zboară parcă diferit. Nu mai ești presat de griji, de faptul că orele aleargă haotic înainte, de faptul că numai ce ai ajuns și deja trebuie să pleci.

Stând pe acea iarbă verde, am fost martora unor scene rupte din viața unei tinere famili. Doi părinți care se respectau și încercau să-și crească cei doi copii frumoși. Un moment care m-a amuzat foarte mult a fost propunerea tatălui de a îndeplini o altă poruncă : să arate cât de tare o iubesc pe mama lor. Au îmbrățișat-o atât de strâns, încât au dat-o jos. Asta da iubire! Când a venit timpul să plece acasă, fetița a încercat să-i manipuleze, spunându-le părinților că ea nu poate să urce dealul acela, iar apoi demonstrativ a căzut și a încercat să ridice dealul precum o broscuță, dar nu-i reușea (Chipurile) … Șmecheră!

Prima destinație turistică pe care am vizitat-o a fost mănăstirea Cetățuia. Aici ne-a întâmpinat un preot puțin mai deosebit decât ceilalți preoți pe care i-am văzut până acum. Prin vorbele sale înțelepte, ne-a amuzat, dar ne-a și pus pe gânduri. Am avut doar puțin timp pentru a admira împrejurimile acestei mănăstiri, dar frumusețea pe care am văzut-o și arhitectura specifică ne-a lăsat fără cuvinte.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursă fotografii

În continuare am vizitat Bojdeuca lui Ion Creangă, locul unde s-au născut „Amintirile din copilărie” ale scriitorului. Clădirea este utilizată în prezent pentru a găzdui expoziția documentară despre viața și opera lui Ion Creangă. Ghidul  ne-a povestit despre peripețiile copilului universal, Nică și despre prietenia acestuia cu Mihai Eminescu, care a scris Sara pe dealuri, admirând acele dealuri. Dealuri care, din păcate, acum nu mai sunt atât de vizibile, din cauza construcțiilor recent răsărite în cale.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa unor poze nerealizate de mine 

Următoarea atracție turistică care ne-a furat câteva minute a fost Grădina (Parcul) Copou, unde am văzut monumentele celor mai ilustre personalități românești.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa altor poze nerealizate de mine (aparatul meu nu e super șmecher, d-aia)

O altă destinație : Sala Pașilor Pierduți, situată pe holul Universității Alexandru Ioan Cuza. Aici te poți pierde, pe bune, admirând fiecare pictură în parte.

Această prezentare necesită JavaScript.

Și o ultimă destinație, însă nu cea din urmă este Palatul Culturii din Iași, considerat un simbol cultural al orașului.

IMG_3662

Nu cred că mai e cazul să vă explic de ce ar trebui să vizitați Iașul, în cazul în care nu ați făcut-o…

Cu drag, 
Georgiana

Evadare din lumea reală într-un colțișor de rai: Hanul lui Hanganu

„Noi socotim că am rămas în urmă, ei regăsesc ceea ce au pierdut.”
(Sergiu Hanganu. Despre Moldova și turiștii din afara țării)

Duminică, 17 aprilie 2016, ne-am decis să descoperim Moldova și destinațiile sale turistice. Scopul nostru era să vizităm, inițial o altă destinație turistică, însă planurile s-au schimbat pe parcurs. Nimic nu poate fi mai apreciat decât deciziile imprevizibile și spontane.

Am trecut pe lângă mănăstirea Căpriana, pe care am admirat-o doar de la depărtare și cu o mică pauză pentru poze făcute în fugă și apoi am continuat să ne îndreptăm spre destinația finală, pe care ardeam de nerăbdare să o cunoaștem.

100_3242

Mănăstirea Căpriana

După un drum de câteva ore am ajuns și la mănăstirea Țipova, însă din lipsă de timp și de haine speciale, am decis să nu ne reținem prea mult, cu toate acestea am zăbovit câteva minute pentru a focaliza și înscrie în amintirea noastră și ale aparatelor foto câteva momente și câteva vederi frumoase cu râul Nistru.

Această prezentare necesită JavaScript.

Când am ajuns la Lalova, Rezina și am descoperit Hanul lui Hanganu, ne-a atras priveliștea și acea barcă de la intrare. Totuși eram puțin nedumeriți dacă am ajuns unde trebuie sau nu, lipseau indicatoarele precum că aici ar fi intrarea sau câți km ne despart de han. Cu toate acestea, în momentul în care am pășit dincolo de poarta principală am fost primiți cu bunăvoință de familia Hanganu. Iar la intrare ne-au întâmpinat niște câni drăgălași și pufoși, pe care la sfârșit nu ne-am putut abține să nu-i mângâiem și să nu-i adorăm, și ei, la rândul lor, ne-au împărtășit atenția și afecțiunea lor.

Această prezentare necesită JavaScript.

Hanul lui Hanganu este situat pe malul Nistrului și este singura pensiune din zonă. Se află în raionul Rezina, satul Lalova, la 100 km de Chișinău. Construcțiile au fost începute în anul 2002 și continuă până în prezent. Sergiu Hanganu, proprietarul acestui han, după ce a călătorit în afara țării noastre a decis, împreună cu familia sa, să împărtășească din tradițiile și obiceiurile țării noastre cu turiștii care vor veni. Motiv care l-a convins să deschidă acest han și să bucure turiștii cu vinul de calitate pe care îl produce și cu alte băuturi (țuică, compot), încercând să experimenteze în fiecare an, câte o băutură nouă, iar soția lui, Emilia, îi încântă cu o cultură gastronomică naturală, delicioasă și variată.

Ceea ce ne-a fascinat în continuare a fost peisajul edenic pe care l-am surprins și leagănul extras parcă dintr-un peisaj de poveste. Totul era fermecător, un mic lac, deasupra căruia se afla un mic pod. Pentru a putea să luăm masa, ne-am îndreptat spre terasă, la care trebuia să ajungem urcând niște scări neobișnuite. Am fost surprinși de mirosul de paie și fân pe care l-am descoperit și de amintirile legate de trecut ale fiecăruia dintre noi. Era o scară specială pentru a ne putea urca într-un alt loc, fâneața în aer liber  cu așternut din ierburi proaspăt tăiate, unde ai fi putut cădea într-un somn lipsit de griji și nevoi. De acolo de sus puteai să apreciezi acea priveliște minunată a râului Nistru.

Această prezentare necesită JavaScript.

Mâncarea care ne-a fost servită și vederea spre râul Nistru ne-a făcut să ne simțim mai mult decât perfect. Bucatele tradiționale specifice pentru gastronomia din Moldova : mămăligă cu tocană din carne de porc, brânza, smântâna, scrobul și salata de vară au fost gătite gustos, iar noi ne-am delectat și am rămas încântați de ceea ce ne-a fost preparat. Ca băuturi am ales să savurăm compot de casă în asortiment și vin roșu cu un gust select, fin și catifelat.

Această prezentare necesită JavaScript.

Ne-au fost prezentate camerele pe care putem să le rezervăm în cazul în care ne decidem să ne cazăm pentru a petrece o zi liniștită, plină de emoții și energie pozitivă, într-un loc îndepărtat de rutina zilnică. Camerele sunt amenajate în stil rustic (cu covoare ţesute din lână şi ulcele de lut), dar în același timp sunt și confortabile. Este o alegere perfectă pentru cei care pun preț pe valorile tradiționale și pentru cei care apreciază design-ul rustic. Cu toate că sunt construite în stil arhaic, nu lipsesc elementele moderne, precum dușurile, televizoarele și accesul la wi-fi, pentru cei care abia așteaptă să împărtășească cu cei dragi, momentele frumoase pe care le petrec în acest colțișor de rai.

Hanul dispune de 7 camere și 2 băști (odăi cu sobă, şemineu și lejancă (suprafaţă pe care se doarme, improvizată pe cuptor) ). Totodată hanul deține o sală de conferințe în care se pot organiza diferite evenimente marcante din viața noastră, precum zile de naștere, revelionul etc etc. În această sală turiștii au posibilitatea să joace tenis de masă, iar pentru cei lipsiți de experiență, ca și mine, să învețe să-l joace. Decoraţiunile interioare şi micile detalii din această sală și din camerele și băștile, pe care le-am menționat mai sus, sunt inspirate din  cultura, istoria și natura Moldovei.

Hanul lui Hanganu este cu siguranță una dintre cele mai bune alegeri, în ceea ce privește turismul rural, iar pentru doritorii de a descoperi Moldova, este o destinație turistică, ce nu trebuie să fie ratată. „Nu există un loc mai bun pe întregul pământ, pentru a te odihni cu adevărat sufletește.”

Această prezentare necesită JavaScript.

Cu drag,
Georgiana F.

P.S.: Sursa câtorva poze, cer scuze că nu am menționat pozele care nu au fost realizate de mine. Pe parcurs, promit să nu mai repet astfel de greșeluță.