Interviu cu Alexandru Rufanda: „M-am născut într-o familie de oameni simpli, dar care purtau în suflet destine de personaje evadate din cărţi.”

Alexandru Rufanda ne destăinuie în rândurile de mai jos, mici secrete despre cum a reușit să se afirme în mai multe domenii și să le acorde atenția cuvenită în pofida timpului trecător.

M-am născut într-o familie de oameni simpli, dar care purtau în suflet destine de personaje evadate din cărţi. De la tata am moştenit simţul autenticităţii şi dragostea pentru ancestral. De la mama am moştenit ambiţia de a trăi, de a te menţine cultivat în mod continuu, curiozitatea de a cunoaşte mai mult decât îţi poate oferi o condiţie obişnuită. Sora mea, mai mare decât mine, mi-a implantat dragostea de carte, de studiu şi mi-a oferit drumuri pentru mintea –mi, de multe ori fără să-şi facă un scop din asta. Tot ce port cu mine şi ce mă mişcă înainte printre meandrele existenţei, le datorez alor mei, inclusiv buneilor şi străbuneilor, care sfătuiesc între ei şi îmi şoptesc poveţe prin curgerea sângelui…”

– Am remarcat că ești activ în mai multe domenii : medicină, jurnalism și chiar coautor al unei cărți. Cum reușești să îți organizezi timpul în așa fel încât să le reușești pe toate? Care e secretul tău?
– De fapt, nu e nici un secret. Încerc să-mi planific acţiunile de peste zi, îmi fac însemnări în agendă. Există perioade mai stricte, totuşi, când ziua îmi este împărţită pe ore, fiecare activitate sau acţiune fiind ancorată la ore fixe şi fiindu-i destinat un anumit interval de timp, peste care nu calc sub nici un pretext.

Am descoperit din sursele pe care le-am cercetat că ești pasionat de colecționare încă din copilărie : numismatică, minerale, insecte, fluturi etc. Ai continuat să-ți lărgești colecția până în prezent sau ai decis să te specializezi în filatelie?
– De ceva timp m-am axat în special pe filatelie. În paralel totuşi nu ratez nici o ocazie de a achiziţiona artefacte si documente istorice care m-ar putea ajuta în cercetările mele cu privire la fenomenul masonic.

Pasiunea pentru cărțile vechi și rare ai moștenit-o de la cineva ? Care e tematica cărților pe care le-ai achiziționat ?
– Cărţile vechi şi rare… Fiind pasionat de cărţi în general, având Cartea ca obiect de cult, era inevitabil să nu ajung la cărţile vechi. Un alt motiv care mă ţine aproape de cărţile vechi şi rare, este faptul că probabil sunt un demodat. Pledez mereu în detrimentul modei pentru stil. Faza cu „bestseller”-urile nu am acceptat-o mult timp. Şi atunci când mulţimile citesc frenetic ceva, eu mă feresc de asta şi caut surse mai vechi, care şi-au păstrat verticalitatea în timp. Timpul mi-a demonstrat că atunci când într-o ediţie mai veche de 50 de ani găseşti lucruri care se racordează la realitatea zilelor noastre, ai de a face cu o profeţie. Şi asta dă de gândit… În plus, ceea ce m-a făcut să încep să adun, să cumpăr ediţii vechi a fost farmecul şi vraja cărţilor marcate de timp. Mirosul filelor învechite, scârţâitul scoarţelor, povestea acestor volume ajunse pînă la noi… Despre vânătoarea de cărţi cu tiraje mici, editate la comandă sau distruse în timp, s-ar cere o discuţie aparte cu multe puncte de suspensie.

continuare

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s